GrileAvocatura

⚖️ Organizarea și exercitarea profesiei de avocat

Ce veți învăța în această temă

Activitatea avocatului, formele de exercitare, primirea în profesie și stagiul, nedemnitatea, incompatibilitățile, suspendarea și încetarea calității de avocat, drepturile și îndatoririle, asistența judiciară și răspunderea disciplinară. Sunt note de pregătire originale, nu documente oficiale ale U.N.B.R. sau ale I.N.P.P.A., întemeiate pe Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare la 31.12.2026. Sumele și pragurile în lei se pot modifica.

Profesia și activitatea avocatului

Formele de exercitare

Primirea în profesie și stagiul

Nedemnitate, incompatibilitate, suspendare, încetare

Drepturi și îndatoriri

Asistența judiciară și disciplina

Faceți testul gratuit · toate întrebările și simulările de examen cu abonament

Întrebări de exemplu (35)

1. Potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, profesia de avocat:

  1. poate fi exercitată de orice licențiat în drept care a depus la barou o declarație de începere a activității
  2. se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al U.N.B.R.
  3. se exercită și de juriștii înscriși în tabloul unei asociații profesionale constituite în afara U.N.B.R.

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al U.N.B.R. Diploma de licențiat în drept și o simplă declarație depusă la barou nu țin loc de înscrierea în tablou. Tabloul unei asociații din afara U.N.B.R. nu conferă dreptul de a exercita profesia, deoarece constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, iar actele lor de constituire sunt nule de drept (art. 1 alin. (3)).

2. Potrivit art. 1 din Legea nr. 51/1995:

  1. constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, iar actele lor de constituire sunt nule de drept
  2. nulitatea actelor de constituire a barourilor din afara U.N.B.R. se constată la cererea U.N.B.R., dar nu din oficiu
  3. profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statutului

Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 definește profesia de avocat ca liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statutului profesiei. Potrivit art. 1 alin. (3), constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Același alineat prevede că nulitatea poate fi constatată și din oficiu, astfel că ea nu este condiționată de o cerere a U.N.B.R.

3. SC Alfa SRL dorește ca avocatul AA să o reprezinte în fața unei autorități publice locale, însă un funcționar susține că societatea trebuie să recurgă la un avocat indicat de autoritate. În acest caz:

  1. SC Alfa SRL are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul, fără a fi ținută de indicația funcționarului
  2. avocatul AA are dreptul să asiste și să reprezinte societatea în fața autorității publice locale
  3. reprezentarea societății în fața autorității publice locale este rezervată consilierului ei juridic

Potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul, astfel că societatea nu poate fi obligată să accepte avocatul indicat de autoritate. Art. 2 alin. (3) recunoaște avocatului dreptul de a asista și de a reprezenta persoanele fizice și juridice în fața autorităților și instituțiilor publice, iar art. 3 alin. (1) lit. b) include în activitatea avocatului reprezentarea în fața organelor administrației publice. Legea nu rezervă consilierului juridic al societății reprezentarea în fața autorității publice.

4. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, activitățile prin care se realizează activitatea avocatului, enumerate la alin. (1) al aceluiași articol:

  1. pot fi exercitate de orice persoană cu pregătire juridică, în afara regimului special al avocaților
  2. se exercită de avocat sau de orice jurist înscris în registrul consiliului baroului, la alegerea clientului
  3. se exercită numai de avocat, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel pentru anumite activități

Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 prevede că activitățile enumerate la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Textul nu admite exercitarea lor de orice jurist sau de persoane cu pregătire juridică în afara profesiei, iar registrul consiliului baroului nu conferă juriștilor o asemenea competență.

5. Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, activitatea avocatului se realizează, printre altele, prin:

  1. activități de mediere, precum și activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil
  2. executarea silită a titlurilor executorii în locul executorului judecătoresc, la cererea creditorului
  3. activități de curatelă specială, desfășurate potrivit legii și Statutului profesiei de avocat

Art. 3 alin. (1) lit. f) și g) din Legea nr. 51/1995 enumeră activitățile de mediere și activitățile fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil, iar lit. j) menționează activitățile de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei. Avocatul asistă și reprezintă persoanele în fața executorilor judecătorești (lit. b)), dar nu realizează el însuși executarea silită în locul acestora.

6. Potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, după ce atestă identitatea părților, conținutul și data unui act (alin. (1) lit. c)), avocatul trebuie să înregistreze operațiunea în registrul electronic ținut în acest scop:

  1. în cel mult 3 zile de la întocmirea actului, altfel actul nu va fi opozabil față de terți
  2. în cel mult 10 zile de la întocmirea actului, altfel actul va fi lovit de nulitate absolută
  3. în cel mult 30 de zile de la întocmirea actului, altfel actul nu va produce efecte între părți

Art. 3 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 obligă avocatul să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocați în termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea inopozabilității față de terți. Termenele de 10 și de 30 de zile nu sunt prevăzute de lege. Neînregistrarea nu atrage nulitatea absolută a actului și nici lipsa lui de efecte între părți, ci inopozabilitatea față de terți.

7. Clientul X, care constituie societatea Alfa SRL, îi cere avocatului AA să stabilească temporar sediul societății la sediul profesional al avocatului. Potrivit Legii nr. 51/1995, în acest caz:

  1. stabilirea temporară a sediului societății la sediul profesional al lui AA intră în activitatea avocatului
  2. activitatea se poate desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică încheiat de AA cu X
  3. stabilirea sediului la sediul lui AA este condiționată de dobândirea de către AA a calității de asociat

Art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 51/1995 include în activitatea avocatului stabilirea temporară a sediului pentru societăți la sediul profesional al avocatului. Potrivit lit. i), activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică. Textul nu condiționează această activitate de dobândirea de către avocat a calității de asociat, înregistrarea părților sociale făcându-se, potrivit lit. h), în numele și pe seama clientului.

8. Societatea profesională cu răspundere limitată, ca formă de exercitare a profesiei de avocat, este:

  1. o formă de exercitare fără personalitate juridică, în care avocații asociați răspund solidar și nelimitat
  2. o societate înmatriculată la registrul comerțului, constituită de cel puțin 3 avocați, stagiari sau definitivi
  3. o societate cu personalitate juridică, constituită prin asocierea a cel puțin 2 avocați definitivi

Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică, constituită prin asocierea a cel puțin 2 avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei. Ea are patrimoniu propriu, iar asociații răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia (art. 6 alin. (3) și (4)), nu solidar și nelimitat. Personalitatea juridică se dobândește la data înregistrării la barou a deciziei consiliului baroului (art. 6 alin. (2)), nu prin înmatriculare la registrul comerțului, iar legea nu cere 3 asociați și nu admite avocați stagiari ca asociați.

9. Societatea profesională cu răspundere limitată Alfa, înființată de avocații AA și BB, nu poate plăti o datorie față de SC Gama SRL. În acest caz, potrivit Legii nr. 51/1995:

  1. AA și BB răspund solidar și nelimitat, cu toate bunurile lor personale, pentru întreaga datorie a societății
  2. datoria este garantată cu patrimoniul societății, iar AA și BB răspund numai în limita aportului social al fiecăruia
  3. datoria este garantată cu patrimoniul societății, iar AA și BB răspund subsidiar pentru partea rămasă neacoperită

Art. 6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 51/1995 prevăd că societatea profesională cu răspundere limitată este titulară a unui patrimoniu propriu, cu care sunt garantate obligațiile ei, iar asociații răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia. AA și BB nu răspund, așadar, solidar și nelimitat cu bunurile lor personale. Legea nu prevede o răspundere subsidiară a asociaților pentru partea din datorie neacoperită de patrimoniul societății, limita răspunderii lor fiind aportul social.

10. AA, avocat definitiv, își exercită profesia în cabinet individual. Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, AA:

  1. își poate exercita profesia în cabinetul individual singur sau împreună cu alți avocați colaboratori ai săi
  2. poate lucra în cabinet împreună cu avocați definitivi, care devin asociați ai cabinetului individual
  3. își poate exercita profesia în cabinet după înregistrarea acestuia la oficiul registrului comerțului

Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, în cabinetul individual își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori. Asocierea mai multor avocați definitivi nu privește cabinetul individual, ci cabinetele asociate sau societatea civilă profesională (art. 5 alin. (3) și (5)). Legea nu condiționează exercitarea profesiei de o înregistrare la registrul comerțului.

11. Cu privire la cabinetele individuale care se asociază în scopul exercitării în comun a profesiei:

  1. drepturile și obligațiile avocaților titulari își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate
  2. cabinetele individuale se pot asocia și cu societățile civile profesionale, în mod corespunzător
  3. cabinetele asociate dobândesc personalitate juridică la data înregistrării convenției de asociere la barou

Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, drepturile și obligațiile avocaților titulari ai cabinetelor asociate își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate, iar cabinetele individuale se pot asocia în mod corespunzător și cu societățile civile profesionale. Personalitatea juridică la data înregistrării la barou este prevăzută de art. 6 alin. (2) pentru societatea profesională cu răspundere limitată, nu pentru cabinetele asociate.

12. Avocații definitivi AA și BB profesează într-o societate civilă profesională care îl asistă pe clientul X. Ulterior, Y, ale cărui interese sunt contrare celor ale lui X, solicită asistența juridică a aceleiași societăți. În acest caz:

  1. nici societatea, nici avocații care profesează în cadrul ei nu îi pot acorda asistență juridică lui Y
  2. asociatul BB îi poate acorda asistență lui Y, dacă nu a lucrat personal în dosarul clientului X
  3. interdicția îi vizează și pe avocații colaboratori sau salarizați care profesează în societate

Art. 5 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 prevede că societatea civilă profesională și avocații care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistență juridică persoanelor cu interese contrare. Același alineat arată că în societate își pot exercita profesia și avocați colaboratori sau salarizați, care profesează deci în cadrul ei și sunt vizați de interdicție. Interdicția privește societatea în ansamblu, astfel că asociatul BB nu îl poate asista pe Y nici dacă nu a lucrat personal în dosarul lui X.

13. Potrivit art. 5 din Legea nr. 51/1995, cu privire la formele de exercitare a profesiei de avocat:

  1. acestea pot fi schimbate de avocat după obținerea aprobării prealabile a consiliului baroului
  2. acestea pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocați definitivi aflați în exercițiul profesiei
  3. acestea pot fi lichidate la încetarea calității, cu respectarea regimului investițiilor prevăzut de lege

Art. 5 alin. (9) din Legea nr. 51/1995 permite înstrăinarea formelor de exercitare prin acte între vii numai între avocați definitivi și aflați în exercițiul profesiei, precum și lichidarea lor la încetarea calității, cu respectarea regimului investițiilor reglementat prin lege. Schimbarea formei de exercitare nu necesită aprobarea consiliului baroului: potrivit art. 5 alin. (7), avocatul o poate schimba oricând, cu înștiințarea baroului din care face parte.

14. Potrivit art. 5 alin. (10) din Legea nr. 51/1995, modificat prin Legea nr. 118/2026, înscrierea patrimoniului afectat exercitării profesiei în Registrul electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților:

  1. este condiția de validitate a constituirii formei de exercitare a profesiei de către avocații interesați
  2. are efecte de opozabilitate față de terți, în condițiile legii, după procedura stabilită de Consiliul U.N.B.R.
  3. se efectuează la registrul comerțului, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului justiției

Art. 5 alin. (10) din Legea nr. 51/1995, modificat prin Legea nr. 118/2026 (în vigoare de la 6 iulie 2026), prevede că înscrierea efectuată în Registrul electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune are efecte de opozabilitate față de terți, în condițiile legii, cu procedura stabilită de Consiliul U.N.B.R. prin regulament. Înscrierea nu condiționează validitatea constituirii formei de exercitare și nu se face la registrul comerțului.

15. Potrivit art. 5^1 din Legea nr. 51/1995 (completată prin Legea nr. 118/2026), bunurile aflate în patrimoniul formelor de exercitare a profesiei de avocat:

  1. se utilizează cu prioritate pentru desfășurarea activităților specifice exercitării profesiei de avocat
  2. pot fi utilizate în activități conexe fără respectarea hotărârilor organelor de conducere ale formei de exercitare
  3. pot fi utilizate și în alte scopuri, afectarea lor profesiei neexcluzând această utilizare, în condițiile legii

Art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede că bunurile se utilizează cu prioritate pentru activitățile specifice profesiei, iar alin. (3) arată că afectarea lor nu exclude utilizarea în alte scopuri, în condițiile legii. Folosirea în activități conexe este permisă numai dacă, printre alte condiții, este conformă cu hotărârile organelor de conducere ale formei de exercitare (alin. (2) lit. d)), deci nu poate ignora aceste hotărâri.

16. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, denumirea care individualizează cabinetele asociate este alcătuită din:

  1. numele tuturor avocaților titulari, urmate de mențiunea cabinete de avocat asociate
  2. numele fiecărui avocat titular de cabinet, urmat de mențiunea cabinete de avocat grupate
  3. numele a cel puțin unuia dintre titulari, urmat de mențiunea societate civilă de avocați

Art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/1995 prevede că denumirea cabinetelor asociate cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate. Numele fiecărui titular urmat de sintagma cabinete de avocat grupate individualizează cabinetele grupate (lit. d)), iar numele a cel puțin unuia dintre asociați urmat de sintagma societate civilă de avocați privește societățile civile profesionale (lit. c)).

17. Nu corespunde art. 11 din Legea nr. 51/1995 afirmația potrivit căreia avocatul:

  1. este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată
  2. poate dezvălui aspectele cauzei când apreciază că divulgarea servește interesele clientului său
  3. este exceptat de la obligația păstrării secretului profesional în cazurile prevăzute expres de lege

Art. 11 din Legea nr. 51/1995 obligă avocatul să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege. Afirmațiile privind obligația de păstrare a secretului și excepția cazurilor prevăzute expres de lege redau conținutul textului. Divulgarea după aprecierea avocatului, chiar în interesul clientului, nu este o excepție prevăzută expres de lege, astfel că afirmația care o permite nu corespunde art. 11.

18. Contractul de asistență juridică încheiat între avocat și client:

  1. poate fi modificat unilateral de avocat, prin simpla înștiințare scrisă a clientului, fără acordul acestuia
  2. se încheie în formă scrisă și dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență
  3. este, atunci când a fost legal încheiat, titlu executoriu, învestirea cu formulă executorie aparținând judecătoriei

Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, contractul de asistență juridică se încheie în formă scrisă și dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență. Potrivit art. 30 alin. (5), contractul legal încheiat este titlu executoriu, iar învestirea cu formulă executorie este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Modificarea contractului se face de comun acord (art. 28 alin. (2)), nu prin voința unilaterală a avocatului.

19. Clientul X renunță unilateral la contractul de asistență juridică, după ce avocatul AA a prestat o parte dintre serviciile convenite și a efectuat cheltuieli în interesul procesual al clientului. În acest caz:

  1. renunțarea nu îl exonerează pe X de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate de AA
  2. X rămâne ținut să acopere cheltuielile efectuate de avocatul AA în interesul său procesual
  3. renunțarea nu produce efecte fără acordul lui AA, contractul rămânând în vigoare între părți

Potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, clientul are dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică, însă renunțarea sa unilaterală nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate și nici pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului. Textul reglementează renunțarea unilaterală a clientului și consecințele ei patrimoniale, fără a condiționa efectele ei de acordul avocatului.

20. Clientul BB, nemulțumit de onorariul cerut de avocatul AA din Baroul X, formulează o contestație. Potrivit art. 31 din Legea nr. 51/1995, în acest caz:

  1. contestația se soluționează de consiliul baroului, a cărui hotărâre poate fi atacată la Comisia permanentă a U.N.B.R.
  2. contestația se soluționează de judecătoria în a cărei rază se află sediul avocatului, iar sentința se atacă cu apel
  3. contestația se soluționează de decanul baroului, iar decizia acestuia poate fi atacată la consiliul baroului

Art. 31 din Legea nr. 51/1995 prevede că contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului, iar decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă. Consiliul baroului nu este primul organ sesizat, iar hotărârea lui, fiind definitivă, nu se atacă la Comisia permanentă a U.N.B.R. Judecătoria în a cărei rază se află sediul profesional al avocatului are competență pentru învestirea cu formulă executorie a contractului (art. 30 alin. (5)), nu pentru soluționarea contestației.

21. Potrivit Legii nr. 51/1995, printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să devină membru al unui barou din România se numără:

  1. vârsta de cel puțin 25 de ani împliniți și domiciliul în circumscripția teritorială a baroului la care cere înscrierea
  2. absolvirea unui masterat în științe juridice și efectuarea unei practici de cel puțin un an într-o profesie juridică
  3. exercițiul drepturilor civile și politice și calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege

Art. 12 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 51/1995 enumeră, printre condițiile de înscriere, exercițiul drepturilor civile și politice și calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege. Vârsta minimă și domiciliul în circumscripția baroului nu figurează printre condițiile din art. 12 alin. (1). Nici absolvirea unui masterat și nici practica juridică prealabilă nu sunt cerute de acest text.

22. Potrivit Legii nr. 51/1995, în privința aptitudinii medicale pentru exercitarea profesiei de avocat:

  1. aceasta se dovedește cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor unei comisii medicale constituite potrivit statutului
  2. aceasta reprezintă una dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să devină membru al unui barou
  3. aceasta se dovedește prin declarația pe propria răspundere a candidatului, verificată după înscriere de consiliul baroului

Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995 enumeră aptitudinea medicală printre condițiile de înscriere, iar alin. (2) cere dovedirea ei cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor unei comisii medicale constituite în condițiile prevăzute în statutul profesiei. Declarația pe propria răspundere a candidatului nu este mijlocul de dovadă prevăzut de lege, iar condiția se dovedește pentru înscriere, nu se verifică ulterior de consiliul baroului.

23. AA este avocat înscris într-un barou dintr-o altă țară și dorește să exercite profesia în România, acordând consultanță juridică privind dreptul românesc. În acest caz, AA:

  1. are obligația să susțină un examen de verificare a cunoștințelor de drept românesc și de limbă română, organizat de U.N.B.R.
  2. poate pune concluzii scrise în fața instanțelor, după ce a promovat examenul de verificare organizat de U.N.B.R.
  3. este obligat să se înscrie în tabloul special ținut de fiecare barou și se supune legii, statutului și codului deontologic

Potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, pentru consultanță juridică privind dreptul românesc avocatul străin susține un examen de verificare organizat de U.N.B.R. Potrivit alin. (6), el se înscrie în tabloul special ținut de fiecare barou și se supune legii, statutului și codului deontologic. Concluziile în fața instanțelor îi sunt interzise: „Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești” (alin. (4)), chiar după promovarea examenului.

24. Potrivit Legii nr. 51/1995, este nedemn de a fi avocat:

  1. cel sancționat disciplinar cu amendă, pentru o abatere săvârșită prin încălcarea îndatoririlor de colegialitate față de ceilalți avocați
  2. cel aflat în stare de incompatibilitate, trecut prin decizia consiliului baroului pe tabloul avocaților incompatibili
  3. cel căruia i s-a aplicat interdicția de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară

Potrivit art. 14 lit. c) din Legea nr. 51/1995, este nedemn cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară. Amenda disciplinară nu figurează printre cazurile de nedemnitate din art. 14. Incompatibilitatea (art. 15 și 24) este o stare distinctă, care atrage trecerea pe tabloul avocaților incompatibili, nu nedemnitatea.

25. Printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a reținut în sarcina lui BB fapta de a fi sprijinit exercitarea fără drept a profesiei de avocat de către o persoană neînscrisă în barou. BB solicită apoi înscrierea în Baroul X. În acest caz:

  1. nedemnitatea lui BB ar presupune și condamnarea sa, pentru această faptă, la pedeapsa închisorii de cel puțin un an
  2. BB este nedemn de a fi avocat, fapta de a fi sprijinit exercitarea fără drept a profesiei fiind reținută definitiv
  3. BB ar fi fost nedemn și dacă fapta i-ar fi fost reținută prin acte ale organelor profesiei de avocat, nu prin hotărâre

Art. 14 lit. d) din Legea nr. 51/1995 declară nedemn pe cel în sarcina căruia s-a reținut, „în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat”, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept a profesiei; BB nu îndeplinește deci condiția din art. 12 alin. (1) lit. c). Același efect s-ar fi produs dacă fapta ar fi fost reținută prin acte ale organelor profesiei. Condamnarea la închisoare de un an sau mai mare este cerută pentru cazul de nedemnitate din art. 14 lit. a), nu și pentru cel din lit. d).

26. Potrivit Legii nr. 51/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:

  1. calitatea de consilier în consiliile locale sau județene, ales prin votul cetățenilor, pe durata mandatului
  2. activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat, desfășurată în baza unui contract de muncă
  3. exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț, cum este vânzarea directă de mărfuri către public

Art. 15 lit. a) și c) din Legea nr. 51/1995 declară incompatibile activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat și exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț. Calitatea de consilier în consiliile locale sau județene este, dimpotrivă, compatibilă cu profesia, potrivit art. 16 lit. a).

27. Potrivit art. 16 din Legea nr. 51/1995, care enumeră limitativ activitățile compatibile, exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:

  1. calitatea de practician în insolvență și cea de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal
  2. activitatea salarizată de contabil în cadrul unei societăți cu răspundere limitată, cu normă întreagă
  3. ocupații care lezează bunele moravuri, atunci când sunt exercitate cu caracter ocazional, nu permanent

Art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995 enumeră, printre compatibilități, calitatea de practician în insolvență și cea de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal; lista este limitativă („numai”). Activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat este incompatibilă (art. 15 lit. a)), iar ocupațiile care lezează demnitatea sau bunele moravuri sunt incompatibile (art. 15 lit. b)), fără distincție după caracterul ocazional.

28. AA, avocat definitiv în Baroul X, este numit administrator al SC Beta SRL și devine, totodată, asociat unic al SC Gama SRL. Obiectul de activitate al celor două societăți nu aduce atingere principiilor fundamentale ale profesiei și nu este incompatibil cu exercitarea ei. Nu există conflicte de interese și nici confuzie între patrimoniul profesional și cel comercial. În acest caz, potrivit Legii nr. 51/1995, în forma în vigoare:

  1. calitatea de administrator al SC Beta SRL este compatibilă cu profesia, în condițiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat
  2. calitatea de asociat unic al SC Gama SRL nu justifică trecerea lui AA pe tabloul avocaților incompatibili de către consiliul baroului
  3. AA poate fi, în aceleași condiții, și salariat cu normă întreagă al SC Beta SRL, pe postul de director economic al societății

Art. 16 lit. d^1) din Legea nr. 51/1995, completat prin Legea nr. 118/2026 (în vigoare de la 06-07-2026), declară compatibilă calitatea de administrator al unei societăți, în condițiile stabilite de text și de statutul profesiei. Lit. d^2) declară compatibilă și calitatea de acționar, asociat sau asociat unic, astfel că AA nu poate fi trecut, pentru acest motiv, pe tabloul avocaților incompatibili (art. 24 alin. (1)). În schimb, activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat rămâne incompatibilă (art. 15 lit. a)), chiar la o societate administrată de avocat.

29. Tabloul anual al avocaților, întocmit de barou potrivit art. 23 din Legea nr. 51/1995, cuprinde:

  1. avocații definitivi, în ordinea vechimii în profesie, fără mențiunea formei de exercitare, a sediului sau a instanțelor
  2. avocații definitivi și stagiari în ordine alfabetică, cu mențiunea sediului profesional, a formei de exercitare și a instanțelor
  3. avocații definitivi și stagiari, grupați pe forme de exercitare a profesiei, fără mențiunea sediului profesional sau a datei înscrierii

Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede că baroul întocmește anual tabloul avocaților definitivi și stagiari „în ordine alfabetică, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou”, precum și a sediului profesional, a formei de exercitare și a instanțelor la care au dreptul să pună concluzii. Tabloul nu este limitat la avocații definitivi și nu se ordonează după vechime sau pe forme de exercitare.

30. Avocatul stagiar, potrivit Legii nr. 51/1995, este cel care:

  1. la începutul exercitării profesiei efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani
  2. dobândește calitatea de avocat definitiv la sfârșitul celor 2 ani de stagiu, fără a susține examenul de definitivare
  3. poate urma, cu acordul avocatului îndrumător, cursuri de masterat luate în considerare la formarea inițială

Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, avocatul stagiar este cel care efectuează stagiul obligatoriu de 2 ani de la începutul exercitării profesiei. Art. 18 alin. (3) îi permite să urmeze, cu acordul îndrumătorului, cursuri de masterat luate în considerare la aprecierea formării profesionale inițiale. Calitatea de avocat definitiv nu se dobândește automat după 2 ani: după stagiu avocatul stagiar susține examenul de definitivare (art. 18 alin. (5)).

31. AA, avocat stagiar în Baroul X, lipsește din profesie trei luni, pentru un motiv justificat, după care își reia activitatea. În acest caz, potrivit art. 18 din Legea nr. 51/1995:

  1. AA își pierde calitatea de avocat stagiar și poate cere reînscrierea în barou după reluarea activității
  2. stagiul se suspendă pe durata lipsei motivate din profesie, deoarece legea prevede această consecință
  3. perioada de stagiu efectuată anterior se socotește pentru îndeplinirea stagiului de pregătire profesională

Art. 18 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 prevede că stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie, iar perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea stagiului. Lipsa motivată nu figurează printre cazurile de încetare a calității de avocat din art. 26, astfel că AA nu trebuie să ceară reînscrierea în barou.

32. AA, avocat stagiar în Baroul X, este contactat de BB pentru un proces aflat pe rolul unei judecătorii și, separat, pentru o cauză aflată pe rolul unei curți de apel. În acest caz, AA:

  1. poate pune concluzii în ambele cauze, dacă avocatul îndrumător își dă acordul și este prezent la termen
  2. poate asista partea la organele prevăzute la art. 3, însă nu are dreptul de a pune concluzii la vreo instanță
  3. poate pune concluzii numai la judecătorie, deci în cauza de la curtea de apel nu poate pune concluzii

Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie, deci nu și la curtea de apel; acordul sau prezența îndrumătorului nu extinde acest drept. El poate, în plus, să asiste ori să reprezinte partea la organele și instituțiile prevăzute la art. 3, iar afirmația că nu poate pune concluzii la vreo instanță este greșită, judecătoria rămânând accesibilă lui.

33. Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii:

  1. la toate instanțele, iar la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională numai cu o vechime neîntreruptă de cel puțin 5 ani de la definitivare
  2. la toate instanțele, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, imediat după definitivare, iar la Curtea Constituțională după 5 ani de vechime neîntreruptă de la definitivare
  3. la toate instanțele, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, după 5 ani de vechime calculați de la înscrierea în barou

Art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 permite avocatului definitiv să pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, unde poate pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare. Legea nu face deosebire între cele două instanțe și nu socotește vechimea de la înscrierea în barou, ci de la definitivare.

34. Potrivit Legii nr. 51/1995, calitatea de avocat NU încetează:

  1. prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei, făcută de avocat în nume propriu
  2. dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară
  3. în caz de neplată a taxelor și contribuțiilor către barou, timp de 3 luni de la scadență

Art. 26 din Legea nr. 51/1995 prevede încetarea calității de avocat prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei (lit. a)) și prin excluderea din profesie ca sancțiune disciplinară (lit. c)). Neplata taxelor și a contribuțiilor profesionale timp de 3 luni de la scadență duce la suspendare, nu la încetare (art. 27 lit. c)).

35. AA, avocat definitiv în Baroul X, nu a plătit de patru luni de la scadență taxele și contribuțiile profesionale datorate baroului. În acest caz, potrivit Legii nr. 51/1995:

  1. calitatea de avocat a lui AA este suspendată, iar suspendarea durează până la lichidarea integrală a datoriilor
  2. calitatea de avocat a lui AA încetează de drept dacă datoriile nu sunt achitate nici în următoarele 3 luni
  3. AA s-ar fi aflat în aceeași situație și dacă ar fi achitat numai o parte din taxele și contribuțiile datorate

Art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995 suspendă calitatea de avocat în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, „timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor”; plata numai a unei părți nu înlătură deci suspendarea. Încetarea calității de avocat intervine în cazurile limitative din art. 26 (renunțare, deces, excludere, condamnare care face nedemn), printre care neplata nu figurează, oricât ar dura.

Începeți gratuit

GrileAvocatura · Tematica · Ghidul examenului · Întrebări de exemplu