Activitatea avocatului, formele de exercitare, primirea în profesie și stagiul, nedemnitatea, incompatibilitățile, suspendarea și încetarea calității de avocat, drepturile și îndatoririle, asistența judiciară și răspunderea disciplinară. Sunt note de pregătire originale, nu documente oficiale ale U.N.B.R. sau ale I.N.P.P.A., întemeiate pe Legea nr. 51/1995, în forma în vigoare la 31.12.2026. Sumele și pragurile în lei se pot modifica.
1. Potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, profesia de avocat:
Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al U.N.B.R. Diploma de licențiat în drept și o simplă declarație depusă la barou nu țin loc de înscrierea în tablou. Tabloul unei asociații din afara U.N.B.R. nu conferă dreptul de a exercita profesia, deoarece constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, iar actele lor de constituire sunt nule de drept (art. 1 alin. (3)).
2. Potrivit art. 1 din Legea nr. 51/1995:
Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 definește profesia de avocat ca liberă și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în condițiile legii și ale statutului profesiei. Potrivit art. 1 alin. (3), constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise, iar actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Același alineat prevede că nulitatea poate fi constatată și din oficiu, astfel că ea nu este condiționată de o cerere a U.N.B.R.
3. SC Alfa SRL dorește ca avocatul AA să o reprezinte în fața unei autorități publice locale, însă un funcționar susține că societatea trebuie să recurgă la un avocat indicat de autoritate. În acest caz:
Potrivit art. 2 alin. (4) din Legea nr. 51/1995, orice persoană are dreptul să își aleagă în mod liber avocatul, astfel că societatea nu poate fi obligată să accepte avocatul indicat de autoritate. Art. 2 alin. (3) recunoaște avocatului dreptul de a asista și de a reprezenta persoanele fizice și juridice în fața autorităților și instituțiilor publice, iar art. 3 alin. (1) lit. b) include în activitatea avocatului reprezentarea în fața organelor administrației publice. Legea nu rezervă consilierului juridic al societății reprezentarea în fața autorității publice.
4. Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, activitățile prin care se realizează activitatea avocatului, enumerate la alin. (1) al aceluiași articol:
Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 prevede că activitățile enumerate la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel. Textul nu admite exercitarea lor de orice jurist sau de persoane cu pregătire juridică în afara profesiei, iar registrul consiliului baroului nu conferă juriștilor o asemenea competență.
5. Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, activitatea avocatului se realizează, printre altele, prin:
Art. 3 alin. (1) lit. f) și g) din Legea nr. 51/1995 enumeră activitățile de mediere și activitățile fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil, iar lit. j) menționează activitățile de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei. Avocatul asistă și reprezintă persoanele în fața executorilor judecătorești (lit. b)), dar nu realizează el însuși executarea silită în locul acestora.
6. Potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, după ce atestă identitatea părților, conținutul și data unui act (alin. (1) lit. c)), avocatul trebuie să înregistreze operațiunea în registrul electronic ținut în acest scop:
Art. 3 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 obligă avocatul să înregistreze operațiunea în Registrul electronic al actelor întocmite de avocați în termen de cel mult 3 zile de la data întocmirii actelor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d), sub sancțiunea inopozabilității față de terți. Termenele de 10 și de 30 de zile nu sunt prevăzute de lege. Neînregistrarea nu atrage nulitatea absolută a actului și nici lipsa lui de efecte între părți, ci inopozabilitatea față de terți.
7. Clientul X, care constituie societatea Alfa SRL, îi cere avocatului AA să stabilească temporar sediul societății la sediul profesional al avocatului. Potrivit Legii nr. 51/1995, în acest caz:
Art. 3 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 51/1995 include în activitatea avocatului stabilirea temporară a sediului pentru societăți la sediul profesional al avocatului. Potrivit lit. i), activitățile prevăzute la lit. g) și h) se pot desfășura în temeiul unui nou contract de asistență juridică. Textul nu condiționează această activitate de dobândirea de către avocat a calității de asociat, înregistrarea părților sociale făcându-se, potrivit lit. h), în numele și pe seama clientului.
8. Societatea profesională cu răspundere limitată, ca formă de exercitare a profesiei de avocat, este:
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, societatea profesională cu răspundere limitată este o societate cu personalitate juridică, constituită prin asocierea a cel puțin 2 avocați definitivi, aflați în exercițiul profesiei. Ea are patrimoniu propriu, iar asociații răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia (art. 6 alin. (3) și (4)), nu solidar și nelimitat. Personalitatea juridică se dobândește la data înregistrării la barou a deciziei consiliului baroului (art. 6 alin. (2)), nu prin înmatriculare la registrul comerțului, iar legea nu cere 3 asociați și nu admite avocați stagiari ca asociați.
9. Societatea profesională cu răspundere limitată Alfa, înființată de avocații AA și BB, nu poate plăti o datorie față de SC Gama SRL. În acest caz, potrivit Legii nr. 51/1995:
Art. 6 alin. (3) și (4) din Legea nr. 51/1995 prevăd că societatea profesională cu răspundere limitată este titulară a unui patrimoniu propriu, cu care sunt garantate obligațiile ei, iar asociații răspund personal numai în limita aportului social al fiecăruia. AA și BB nu răspund, așadar, solidar și nelimitat cu bunurile lor personale. Legea nu prevede o răspundere subsidiară a asociaților pentru partea din datorie neacoperită de patrimoniul societății, limita răspunderii lor fiind aportul social.
10. AA, avocat definitiv, își exercită profesia în cabinet individual. Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, AA:
Potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, în cabinetul individual își poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alți avocați colaboratori. Asocierea mai multor avocați definitivi nu privește cabinetul individual, ci cabinetele asociate sau societatea civilă profesională (art. 5 alin. (3) și (5)). Legea nu condiționează exercitarea profesiei de o înregistrare la registrul comerțului.
11. Cu privire la cabinetele individuale care se asociază în scopul exercitării în comun a profesiei:
Potrivit art. 5 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, drepturile și obligațiile avocaților titulari ai cabinetelor asociate își păstrează caracterul personal și nu pot fi cedate, iar cabinetele individuale se pot asocia în mod corespunzător și cu societățile civile profesionale. Personalitatea juridică la data înregistrării la barou este prevăzută de art. 6 alin. (2) pentru societatea profesională cu răspundere limitată, nu pentru cabinetele asociate.
12. Avocații definitivi AA și BB profesează într-o societate civilă profesională care îl asistă pe clientul X. Ulterior, Y, ale cărui interese sunt contrare celor ale lui X, solicită asistența juridică a aceleiași societăți. În acest caz:
Art. 5 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 prevede că societatea civilă profesională și avocații care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistență juridică persoanelor cu interese contrare. Același alineat arată că în societate își pot exercita profesia și avocați colaboratori sau salarizați, care profesează deci în cadrul ei și sunt vizați de interdicție. Interdicția privește societatea în ansamblu, astfel că asociatul BB nu îl poate asista pe Y nici dacă nu a lucrat personal în dosarul lui X.
13. Potrivit art. 5 din Legea nr. 51/1995, cu privire la formele de exercitare a profesiei de avocat:
Art. 5 alin. (9) din Legea nr. 51/1995 permite înstrăinarea formelor de exercitare prin acte între vii numai între avocați definitivi și aflați în exercițiul profesiei, precum și lichidarea lor la încetarea calității, cu respectarea regimului investițiilor reglementat prin lege. Schimbarea formei de exercitare nu necesită aprobarea consiliului baroului: potrivit art. 5 alin. (7), avocatul o poate schimba oricând, cu înștiințarea baroului din care face parte.
14. Potrivit art. 5 alin. (10) din Legea nr. 51/1995, modificat prin Legea nr. 118/2026, înscrierea patrimoniului afectat exercitării profesiei în Registrul electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune al avocaților:
Art. 5 alin. (10) din Legea nr. 51/1995, modificat prin Legea nr. 118/2026 (în vigoare de la 6 iulie 2026), prevede că înscrierea efectuată în Registrul electronic al evidenței patrimoniului de afectațiune are efecte de opozabilitate față de terți, în condițiile legii, cu procedura stabilită de Consiliul U.N.B.R. prin regulament. Înscrierea nu condiționează validitatea constituirii formei de exercitare și nu se face la registrul comerțului.
15. Potrivit art. 5^1 din Legea nr. 51/1995 (completată prin Legea nr. 118/2026), bunurile aflate în patrimoniul formelor de exercitare a profesiei de avocat:
Art. 5^1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede că bunurile se utilizează cu prioritate pentru activitățile specifice profesiei, iar alin. (3) arată că afectarea lor nu exclude utilizarea în alte scopuri, în condițiile legii. Folosirea în activități conexe este permisă numai dacă, printre alte condiții, este conformă cu hotărârile organelor de conducere ale formei de exercitare (alin. (2) lit. d)), deci nu poate ignora aceste hotărâri.
16. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, denumirea care individualizează cabinetele asociate este alcătuită din:
Art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 51/1995 prevede că denumirea cabinetelor asociate cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate. Numele fiecărui titular urmat de sintagma cabinete de avocat grupate individualizează cabinetele grupate (lit. d)), iar numele a cel puțin unuia dintre asociați urmat de sintagma societate civilă de avocați privește societățile civile profesionale (lit. c)).
17. Nu corespunde art. 11 din Legea nr. 51/1995 afirmația potrivit căreia avocatul:
Art. 11 din Legea nr. 51/1995 obligă avocatul să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată, cu excepția cazurilor prevăzute expres de lege. Afirmațiile privind obligația de păstrare a secretului și excepția cazurilor prevăzute expres de lege redau conținutul textului. Divulgarea după aprecierea avocatului, chiar în interesul clientului, nu este o excepție prevăzută expres de lege, astfel că afirmația care o permite nu corespunde art. 11.
18. Contractul de asistență juridică încheiat între avocat și client:
Potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, contractul de asistență juridică se încheie în formă scrisă și dobândește dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidență. Potrivit art. 30 alin. (5), contractul legal încheiat este titlu executoriu, iar învestirea cu formulă executorie este de competența judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Modificarea contractului se face de comun acord (art. 28 alin. (2)), nu prin voința unilaterală a avocatului.
19. Clientul X renunță unilateral la contractul de asistență juridică, după ce avocatul AA a prestat o parte dintre serviciile convenite și a efectuat cheltuieli în interesul procesual al clientului. În acest caz:
Potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, clientul are dreptul să renunțe la contractul de asistență juridică, însă renunțarea sa unilaterală nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate și nici pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului. Textul reglementează renunțarea unilaterală a clientului și consecințele ei patrimoniale, fără a condiționa efectele ei de acordul avocatului.
20. Clientul BB, nemulțumit de onorariul cerut de avocatul AA din Baroul X, formulează o contestație. Potrivit art. 31 din Legea nr. 51/1995, în acest caz:
Art. 31 din Legea nr. 51/1995 prevede că contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului, iar decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă. Consiliul baroului nu este primul organ sesizat, iar hotărârea lui, fiind definitivă, nu se atacă la Comisia permanentă a U.N.B.R. Judecătoria în a cărei rază se află sediul profesional al avocatului are competență pentru învestirea cu formulă executorie a contractului (art. 30 alin. (5)), nu pentru soluționarea contestației.
21. Potrivit Legii nr. 51/1995, printre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească cel care dorește să devină membru al unui barou din România se numără:
Art. 12 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 51/1995 enumeră, printre condițiile de înscriere, exercițiul drepturilor civile și politice și calitatea de licențiat al unei facultăți de drept cu durata stabilită de lege. Vârsta minimă și domiciliul în circumscripția baroului nu figurează printre condițiile din art. 12 alin. (1). Nici absolvirea unui masterat și nici practica juridică prealabilă nu sunt cerute de acest text.
22. Potrivit Legii nr. 51/1995, în privința aptitudinii medicale pentru exercitarea profesiei de avocat:
Art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 51/1995 enumeră aptitudinea medicală printre condițiile de înscriere, iar alin. (2) cere dovedirea ei cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor unei comisii medicale constituite în condițiile prevăzute în statutul profesiei. Declarația pe propria răspundere a candidatului nu este mijlocul de dovadă prevăzut de lege, iar condiția se dovedește pentru înscriere, nu se verifică ulterior de consiliul baroului.
23. AA este avocat înscris într-un barou dintr-o altă țară și dorește să exercite profesia în România, acordând consultanță juridică privind dreptul românesc. În acest caz, AA:
Potrivit art. 13 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, pentru consultanță juridică privind dreptul românesc avocatul străin susține un examen de verificare organizat de U.N.B.R. Potrivit alin. (6), el se înscrie în tabloul special ținut de fiecare barou și se supune legii, statutului și codului deontologic. Concluziile în fața instanțelor îi sunt interzise: „Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești” (alin. (4)), chiar după promovarea examenului.
24. Potrivit Legii nr. 51/1995, este nedemn de a fi avocat:
Potrivit art. 14 lit. c) din Legea nr. 51/1995, este nedemn cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară. Amenda disciplinară nu figurează printre cazurile de nedemnitate din art. 14. Incompatibilitatea (art. 15 și 24) este o stare distinctă, care atrage trecerea pe tabloul avocaților incompatibili, nu nedemnitatea.
25. Printr-o hotărâre judecătorească definitivă s-a reținut în sarcina lui BB fapta de a fi sprijinit exercitarea fără drept a profesiei de avocat de către o persoană neînscrisă în barou. BB solicită apoi înscrierea în Baroul X. În acest caz:
Art. 14 lit. d) din Legea nr. 51/1995 declară nedemn pe cel în sarcina căruia s-a reținut, „în baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale organelor profesiei de avocat”, fapta de a fi exercitat sau sprijinit, sub orice formă, exercitarea fără drept a profesiei; BB nu îndeplinește deci condiția din art. 12 alin. (1) lit. c). Același efect s-ar fi produs dacă fapta ar fi fost reținută prin acte ale organelor profesiei. Condamnarea la închisoare de un an sau mai mare este cerută pentru cazul de nedemnitate din art. 14 lit. a), nu și pentru cel din lit. d).
26. Potrivit Legii nr. 51/1995, exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu:
Art. 15 lit. a) și c) din Legea nr. 51/1995 declară incompatibile activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat și exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerț. Calitatea de consilier în consiliile locale sau județene este, dimpotrivă, compatibilă cu profesia, potrivit art. 16 lit. a).
27. Potrivit art. 16 din Legea nr. 51/1995, care enumeră limitativ activitățile compatibile, exercitarea profesiei de avocat este compatibilă cu:
Art. 16 lit. d) din Legea nr. 51/1995 enumeră, printre compatibilități, calitatea de practician în insolvență și cea de responsabil cu protecția datelor cu caracter personal; lista este limitativă („numai”). Activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat este incompatibilă (art. 15 lit. a)), iar ocupațiile care lezează demnitatea sau bunele moravuri sunt incompatibile (art. 15 lit. b)), fără distincție după caracterul ocazional.
28. AA, avocat definitiv în Baroul X, este numit administrator al SC Beta SRL și devine, totodată, asociat unic al SC Gama SRL. Obiectul de activitate al celor două societăți nu aduce atingere principiilor fundamentale ale profesiei și nu este incompatibil cu exercitarea ei. Nu există conflicte de interese și nici confuzie între patrimoniul profesional și cel comercial. În acest caz, potrivit Legii nr. 51/1995, în forma în vigoare:
Art. 16 lit. d^1) din Legea nr. 51/1995, completat prin Legea nr. 118/2026 (în vigoare de la 06-07-2026), declară compatibilă calitatea de administrator al unei societăți, în condițiile stabilite de text și de statutul profesiei. Lit. d^2) declară compatibilă și calitatea de acționar, asociat sau asociat unic, astfel că AA nu poate fi trecut, pentru acest motiv, pe tabloul avocaților incompatibili (art. 24 alin. (1)). În schimb, activitatea salarizată în cadrul altor profesii decât cea de avocat rămâne incompatibilă (art. 15 lit. a)), chiar la o societate administrată de avocat.
29. Tabloul anual al avocaților, întocmit de barou potrivit art. 23 din Legea nr. 51/1995, cuprinde:
Art. 23 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede că baroul întocmește anual tabloul avocaților definitivi și stagiari „în ordine alfabetică, cu menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou”, precum și a sediului profesional, a formei de exercitare și a instanțelor la care au dreptul să pună concluzii. Tabloul nu este limitat la avocații definitivi și nu se ordonează după vechime sau pe forme de exercitare.
30. Avocatul stagiar, potrivit Legii nr. 51/1995, este cel care:
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, avocatul stagiar este cel care efectuează stagiul obligatoriu de 2 ani de la începutul exercitării profesiei. Art. 18 alin. (3) îi permite să urmeze, cu acordul îndrumătorului, cursuri de masterat luate în considerare la aprecierea formării profesionale inițiale. Calitatea de avocat definitiv nu se dobândește automat după 2 ani: după stagiu avocatul stagiar susține examenul de definitivare (art. 18 alin. (5)).
31. AA, avocat stagiar în Baroul X, lipsește din profesie trei luni, pentru un motiv justificat, după care își reia activitatea. În acest caz, potrivit art. 18 din Legea nr. 51/1995:
Art. 18 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 prevede că stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie, iar perioada de stagiu anterior efectuată se socotește pentru îndeplinirea stagiului. Lipsa motivată nu figurează printre cazurile de încetare a calității de avocat din art. 26, astfel că AA nu trebuie să ceară reînscrierea în barou.
32. AA, avocat stagiar în Baroul X, este contactat de BB pentru un proces aflat pe rolul unei judecătorii și, separat, pentru o cauză aflată pe rolul unei curți de apel. În acest caz, AA:
Potrivit art. 22 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie, deci nu și la curtea de apel; acordul sau prezența îndrumătorului nu extinde acest drept. El poate, în plus, să asiste ori să reprezinte partea la organele și instituțiile prevăzute la art. 3, iar afirmația că nu poate pune concluzii la vreo instanță este greșită, judecătoria rămânând accesibilă lui.
33. Potrivit art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii:
Art. 22 alin. (3) din Legea nr. 51/1995 permite avocatului definitiv să pună concluzii la toate instanțele, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, unde poate pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare. Legea nu face deosebire între cele două instanțe și nu socotește vechimea de la înscrierea în barou, ci de la definitivare.
34. Potrivit Legii nr. 51/1995, calitatea de avocat NU încetează:
Art. 26 din Legea nr. 51/1995 prevede încetarea calității de avocat prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei (lit. a)) și prin excluderea din profesie ca sancțiune disciplinară (lit. c)). Neplata taxelor și a contribuțiilor profesionale timp de 3 luni de la scadență duce la suspendare, nu la încetare (art. 27 lit. c)).
35. AA, avocat definitiv în Baroul X, nu a plătit de patru luni de la scadență taxele și contribuțiile profesionale datorate baroului. În acest caz, potrivit Legii nr. 51/1995:
Art. 27 lit. c) din Legea nr. 51/1995 suspendă calitatea de avocat în caz de neplată totală sau parțială a taxelor și contribuțiilor profesionale, „timp de 3 luni de la scadența acestora și până la lichidarea integrală a datoriilor”; plata numai a unei părți nu înlătură deci suspendarea. Încetarea calității de avocat intervine în cazurile limitative din art. 26 (renunțare, deces, excludere, condamnare care face nedemn), printre care neplata nu figurează, oricât ar dura.
GrileAvocatura · Tematica · Ghidul examenului · Întrebări de exemplu