Întrebări de exemplu: examenul de avocat stagiar

1. Potrivit art. 633 C. proc. civ., sunt hotărâri executorii:

1. hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel
2. hotărârile pronunțate în primă instanță, fără drept de apel
3. hotărârile primei instanțe, cât timp curge termenul de apel

Art. 633 pct. 1 C. proc. civ. cuprinde hotărârile date în apel, dacă prin lege nu se prevede altfel, iar pct. 2 pe cele date în primă instanță, fără drept de apel. Hotărârea primei instanțe supusă apelului nu figurează la art. 633 C. proc. civ.: termenul de apel suspendă executarea, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege (art. 468 alin. (5) C. proc. civ.), iar hotărârile cu executare provizorie sunt titluri executorii distincte, menționate la art. 632 alin. (2) C. proc. civ.

2. Potrivit Codului civil, capacitatea de exercițiu deplină a persoanei fizice începe:

1. la împlinirea vârstei de 14 ani, când persoana poate încheia singură orice act juridic
2. la împlinirea vârstei de 16 ani, de drept, fără intervenția instanței de tutelă
3. la data când persoana devine majoră, adică la împlinirea vârstei de 18 ani

Art. 38 alin. (1) și (2) C. civ.: capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră, adică la împlinirea vârstei de 18 ani. La 14 ani minorul dobândește doar capacitate de exercițiu restrânsă (art. 41 alin. (1) C. civ.), care nu îi permite să încheie singur orice act juridic. La 16 ani capacitatea deplină nu se dobândește de drept: instanța de tutelă o poate recunoaște minorului, pentru motive temeinice (art. 40 C. civ.).

3. Potrivit Legii nr. 51/1995, calitatea de avocat NU încetează:

1. prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei, făcută de avocat în nume propriu
2. dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancțiune disciplinară
3. în caz de neplată a taxelor și contribuțiilor către barou, timp de 3 luni de la scadență

Art. 26 din Legea nr. 51/1995 prevede încetarea calității de avocat prin renunțarea scrisă la exercițiul profesiei (lit. a)) și prin excluderea din profesie ca sancțiune disciplinară (lit. c)). Neplata taxelor și a contribuțiilor profesionale timp de 3 luni de la scadență duce la suspendare, nu la încetare (art. 27 lit. c)).

4. Potrivit Codului civil, în privința nulității absolute a contractului:

1. poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acțiune sau de excepție
2. contractul nul absolut poate fi confirmat, ca regulă, prin voința părții interesate
3. instanța este obligată să o invoce din oficiu, nefiind necesară cererea vreunei părți

Art. 1.247 alin. (2) și (3) C. civ. permite oricărei persoane interesate să invoce nulitatea absolută, pe cale de acțiune sau de excepție, și obligă instanța să o invoce din oficiu. Contractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare decât în cazurile prevăzute de lege (art. 1.247 alin. (4) C. civ.); confirmarea ca regulă caracterizează nulitatea relativă (art. 1.248 alin. (4) C. civ.).

5. Nu constituie măsură de siguranță, potrivit Codului penal:

1. obligarea la tratament medical, dispusă față de făptuitor
2. degradarea militară, aplicată prin hotărârea de condamnare
3. interzicerea exercitării unei profesii sau ocupării unei funcții

Măsurile de siguranță enumerate de art. 108 C. pen. sunt obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea ocupării unei funcții sau a exercitării unei profesii, confiscarea specială și confiscarea extinsă. Degradarea militară este pedeapsă complementară potrivit art. 55 lit. b) C. pen., deci nu este măsură de siguranță.

6. Potrivit art. 83 lit. a) din Codul de procedură penală, în privința declarațiilor inculpatului:

1. refuzul de a da declarații poate fi interpretat ca o dovadă a vinovăției
2. inculpatul are dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal
3. declarațiile date de inculpat pot fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa

Art. 83 lit. a) C. proc. pen. recunoaște inculpatului dreptul de a nu da nicio declarație pe parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că, „dacă refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință defavorabilă”, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi folosite ca mijloace de probă împotriva sa. Dreptul la tăcere se poate exercita și în cursul audierii (art. 109 alin. (3) C. proc. pen.). Interpretarea refuzului drept dovadă a vinovăției ar fi o consecință defavorabilă, exclusă de lege.

7. Potrivit Codului de procedură civilă, termenul în care partea poate declara apel, în lipsa unei dispoziții legale contrare:

1. este de 15 zile de la comunicarea hotărârii
2. este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii
3. este de 15 zile de la pronunțarea hotărârii atacate

Potrivit art. 468 alin. (1) C. proc. civ., termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel. Durata de 15 zile nu corespunde termenului de apel de drept comun, oricare ar fi momentul de la care s-ar socoti. Pronunțarea marchează începutul termenului numai pentru procurorul care nu a participat la judecată (art. 468 alin. (4) C. proc. civ.).